2007 Iulie | 2anisoara

Archive for Iulie, 2007

captiv

Vineri, Iulie 27th, 2007

torente de trandafiri inundă fântâna
şi
se răspândesc printre maci, in gherghef.
*
ciorchini de flori de salcâm se scutură
peste
foisorul sfinţit de privirea
invăluită in purpurile inserării.
*
iedera o infăşoară drăgăstos peste umeri
iar
eu mă desfac asemeni cufărului inchis
căruia
i s-a rupt sigiliul.
*
chemarea clopotelor dezlănţuite, mă poartă
prin firida inimii,
ca
o umbră sedusă de undele lacului.
*
captiv in mirajul culorilor.
mâine soarele va răsări
din
ochii ei, plini de inţelesuri.

Postat in Cultura | Fara comentarii adaugate »

discutii la”Cafeaua de dimineata”

Vineri, Iulie 27th, 2007

Singur in pat
nedospit,
pe cearceaful pătat,
de amintirile ei.
Privesc pierdut,cum trec
clipele vieţii.
O noua provocare!
Fereastra inimii
o deschid.
Aerul proaspăt al speranţei
stăbate
cămările păienjenite.
Consolare !
Dulce imbărbătare !
Cafeau de dimineaţă,
cumpana singurătăţii,
te asteaptă.
Parfumul ei este
irezistibil.
Un imbold,
De a fi propriu martor :
Al unei alte zile,
Al unei alte iubiri,
Al unei alte dureri,
Al unei alte decepţii.
Traversez zâmbind
Prăpăstiile vieţii.

Postat in Cultura | Fara comentarii adaugate »

ţăranul

Vineri, Iulie 27th, 2007

gustul searbăd al năduşelii
se simte până dincolo de dealuri;
acolo,
soarele se schimbă la faţă
oglindindu-şi frumusetea printre seceri sticloase de ape.

copile lovesc cu bâta crengile încărcate de rod:
mere-
în care zeii stau la masă,
aşteptând să se aleagă frumuseţea,
înfaşă cu ascuţite fluiere de lumină sânii fragezi.

focurile roşiatice de pe mirişte,
îşi retrag limbile clevetitoare în văgăuna inelată a ghiocului.

din albăstrimile de hău ale tristeţii,
gheare de arătură
străbat
marea de pace…de linişte…

măsurând cu privirea milostenia câmpului,
ţăranul de ieri,
ţăranul de astăzi- pe scara Cerului,
se roagă
să nu-i fie duşman pământul.

Postat in Cultura | Fara comentarii adaugate »

magma

Joi, Iulie 26th, 2007

lui Ioan Alexandru

…verdele senin fulgeră aripa impietrită.
Transfigurată prin botezul focului- ulcica de lut
aduce prinosul ei
luminii:
flori de câmp.
Incantaţii imbălsămate străpung cercurule ingerilor,
implorând vămile: reintoarcerea in sămânţă.
Ochiul inimii
le smulge din umbra vremelniciei
si
le asază pe pânză-
oglinda sufletului.
In clipele de beatitudine duhul se destăinuie lumii:
antidotul dispersiei in neant este ascuns in magmă.
Flăcările ei dezvăluie frumuseţea de taină
si
armonia desăvârsirii.

Postat in Cultura | Fara comentarii adaugate »

aducere-aminte

Joi, Iulie 26th, 2007

Mariei Tănase

în
livada cu duzi,
violoncelul cu corzi de mătase
coloană de cântec ridică.

spirală de aur
cu
chip de femeie, mirosind a busuioc,
poartă între arcele sprâncenelor
ca-n urna maternă,
cristale de doină
aflate în spaţii adânci de iubire de ţară.

strigătele de nuntă ale naşterii sale-melodii
plăsmuite pe un portativ vertical fără sfârşit,
merg către inimi,
pe ape unduitoare de neuitare.

prinţul-poet–cel ce iubeşte-armăsarii mai presus de femei,
strigă din conuri de timp arzătoare:
“Mărie, să nu lepezi cerul din mâini!”

Postat in Diverse | Fara comentarii adaugate »

punct de inflexiune

Joi, Iulie 26th, 2007

lui Auguste Rodin

ridica capul făptură speriată,
să-ţi vezi neputinciosul trup
lipsit de strălucirea minţii
şi
incâlcit in plasa simţurilor!
scântei aprind plăceri dezlănţuite
ce mistuie pădurea verde-a firii.

nu plânge, Eva!
fără discernământ, din Ierusalim ai pogorât
in Ierihon.
acum ia seama:
prin tine a intrat hidoasa moarte
şi tot prin tine se va naşte –
aşa s-a hotărât,
râvnita
nemurire.

Postat in Cultura | Fara comentarii adaugate »

oul

Luni, Iulie 23rd, 2007

pictorului Vladimir Kush’s

oul
anevoie se întoarce de jur împejurul cunoaşterii de sine.
nu l-a ameţit vinul vechi din cramele împărăteşti;
se împiedică numai de degetele înţepenite ale necunoscuţilor înfăşuraţi în umbră,
care scaldă miercurea după maslu, sufletele celor fără suflet
iar vinerea
curaţă albeaţa din ochiii încrezuţilor, care nu cred până nu văd.

cutremurat de glasul mustrării,
se rostogoleste pe pardoseala vieţii; se
sparge.

gălbenuşul e tare, semn că oul a fost bine fiert in ibricul încercărilor.
o minge de foc aruncă peste umăr calotele sferice ce îngrădesc nemărginirea.
este liber.
se ridică mai întâi pe coate, apoi în genunchi;
suie uşor asemeni unui zmeu întins de un copil , pe coama colinei albastre.
“Mamă. a răsărit soarele!”

Postat in Cultura | Fara comentarii adaugate »

datul la păsărele

Luni, Iulie 23rd, 2007

lui Ion Niţă Nicodin

cântecul clarinetului va fi de vânt îmbrăţişat ?
fluieratul evlavios al naiului va fi înălţat?
penumbra părerilor de rău va fi îndreptăţită?
neîncrederea în sine a planetei-rotunjită de neîntrerupta ei mişcare de rotaţie,
va fi înţelepţită?

o lume întreagă cu multă zăpadă;
cu datini şi podoabe populare;
cu case ascunse printre copaci fantastici
vine
din străfundul sufletului .

pădurea nu s-a trezit;
timpul nu curge;
soarele şi luna nu se dau în scrânciob
mersul cerbilor,
ţiuitul vântului,
scrâşnirea crengilor despuiate de flori
au existenţa întipărită pe muţenia clopotului.

mereu aceste întinderi de aripi;
mereu aceste descărcări de miracole
mereu aceste zboruri circulare deasupra
coşciugelor,
în care cavalerii îşi leagănă legendele.

linişte, vă rog,
caţeaua cu trei capete naşte!
din omoplatul echinocţiului de primăvară se desprind păsări,
lungi stoluri.
vino, Nicodine să le dai mâncare!

Postat in Cultura | Fara comentarii adaugate »

cântăreaţa

Luni, Iulie 23rd, 2007

lui Toulouse-Lautrec

în umbră, cineva şi-a ridicat politicos jobenul.

Yvette Guibert

sărută copacii invizibili din faţă:

corăbii cu pânze trosnesc;

flacări pălesc

flori de măceşe

se topesc asemeni nebunaticelor bucurii,

pe buzele copilandrelor.
acestea

privire-aş îndreaptă spre botul amurgului,

care răvăşeşte neîncetat frunzişul cerului.

dantela neagră a mănuşilor îmbracă balustrada.

degete-cunoscătoare a unor vechi melodii,
îndoapă cu ciorchini de stele

curcanul nopţii;

adâncul întunericului îşi leagană undele.

ciupită de lumină-plasa,

cârpită este de pescari.

mâinile lor
cicatrizează rănile

sufletului.

Postat in Cultura | Fara comentarii adaugate »

pretext

Duminică, Iulie 22nd, 2007

lilieci turbaţi
agăţi de parbrizul puterii,
vopsiţi in culori curcubeice,
imbrăcaţi după ultima modă a obrăzniciei,
salută
ceafa poporului sleit.

leliţo, de ce-aş mai duce-o până la toamnă?

fălcile lui Carribda
sfâşie
cercurile de lumină care se rotesc in jurul primăverii.

orizontul
culege repede:
cârciumărese ameţite de suflarea frunzelor, in armură de toamnă;
nasturei căzuţi de la epoleţii din bronz ai marelui ceas din piaţa naţiunilor;
cateva petunii din apartamentul de lux al vedetelor;
panseluţe, toporaşi…din palma cerşetorilor.
le indeasă intr-un coş de nuiele şi fuge răsucindu-se in spirală, cu norodul de stele după el.

pe inclinate creneluri,
scăldate in lumină blânda a amurgului
nereida
dansează.
ea ştie sa ocolească pericolul:
imi face cu ochiul,
scoate zâmbind din sân…: cheiile verii-
pretext
pentru a aştepta un alt anotimp.

Postat in Cultura | Fara comentarii adaugate »

2anisoara

Archive for Iulie, 2007

captiv

discutii la”Cafeaua de dimineata”

ţăranul

magma

aducere-aminte

punct de inflexiune

oul

datul la păsărele

cântăreaţa

pretext

Pagini

Arhive

Dosare

Legaturi externe

Meta

Parerea ta conteaza